Confesiune

Autoportret cu colier de spini si pasare cantatoare - Frida Kahlo (1940)

Gandind prea mult zgomot

Mi-am ametit sufletul

Si am uitat poezia

In cutia cu rutine.

Mi-am ascuns chipul

In oglinzi deformate.

Si am fugit de greseala

Extenuandu-ma in judecati.

Mi-am lasat lumina

Sa se piarda in frica.

Acum nu-mi ramane decat sa ma iert.

Dar oare asta cum se simte?

Cantec cu leagan

Henry Rousseau - Snakecharmer (1907)

Cand seara se asterne

Iar luna sus rasare

Copiii se aduna

Sa mearga la culcare.

Se-aseaza in patuturi

Si-asteapta o poveste

Cu feti frumosi si zane

Cand mama-i inveleste.

Iar mama ii saruta

Pe fruntile lor bune

Si-n voce calda-ncepe

Povestea a le spune.

Cum intr-o zi ea, noaptea,

Fura pe mandrul soare

Si-l duse peste mari

Departe, dupa zare.

 Il duse-n lume noua

Unde copii viseaza

La zile cu lumina,

Caldura, cant si joaca.

Copile, dormi in tihna

Natura toata doarme.

Luna, si ea viseaza

Cu feti frumosi si doamne.

Copile, dormi in pace

Caci mama te vegheaza

Chiar si atunci cand doarme

Cu tine ea viseaza.

In timp ce timpul trece

Dans pe muzica timpului - Niccolas Poussin (1634-1636)

S-a facut tarziu desi e prea devreme.

In asteptarea viitorului traim

Si-n rugaciuni ascundem certitudini

De ceea ce se va-ntampla oricum.

Traind, murim; si vom muri traind.

Pe calea fara capat suntem vesnic

Pacat ca ne-om alege acelasi sfetnic

Nascut de frica si scaldat in timp.

Privind spre stele

Henri Fantin Latour - Queen of the night

Cand esti aici stelele-s mici si par departe

Iar tu in tine simti ca esti gigant

Desi micimea-ti spune despre moarte,

Si limita-ti cuprinsa in neant.

Cand esti aici, stelele-s mici si par departe

Iar tu in tine mare, dar si mic.

Urmand doar ifosele orelor desarte

Te uiti in drumul sigur spre nimic.

Meditatie nocturna

Pictura de MF Husain

Acolo unde mi s-a terminat cuvantul

Si unde golul face plinul sa existe,

Tot pe acolo mi s-a domolit si gandul

Si judecata a-ncetat sa ma asiste.

Si-n gol de judecata, m-am umplut

De o cunoastere fara cuvinte,

Far-algoritmi si ipoteze de-nceput,

Si fara teoreme de adus aminte.

Marea vazuta din tren

Hayao Miyazaki - Spirited Away

Sa gasesti poezia in banalul din jur

Este calea spre fericire.

Lasa cuvintele sa-ti curga din suflet,

In drumul spre pace si liniste.

O apa nemarginita straluceste in razele soarelui,

Un om in leagan, revenit la copilarie,

Priveste marea de argint

Si simte cum briza ii mangaie sufletul,

Amintindu-i momentele de puritate deplina

In care stia doar sa se bucure:

"Muzica valurilor alina durerea

Sau slaveste fericirea.

Ea e acolo oricand si oricat,

Impartiala,

Si totusi atat de alaturi."

De-ti lasi sufletul nemarginit de credinte

Vei putea simti din cand in cand

Imensitatea libertatii in iubire.

Flexibila,

Datatoare si sustinatoare de viata,

Univers in univers,

O dovada de infinit

Intr-o lume limitata fizic.

Ne facem "mari"

Fata la oglinda - Norman Rockwell (1954)

Ne facem "mari" si ne uitam

Pe noi, cei ce am fost odata.

Trecand buimaci pe langa viata

In vise tulburi ne-nnecam.

Si un somn profund ne-ntepeneste

In vieti ce altii au visat

Intr-un trecut ce n-am uitat

Si un viitor ce zaboveste.

Ne facem "mari" si ne-ncalcim

In lucruri, randuieli si ore,

In "trebuie" si griji si hore

Jucate fara sa simtim.

Si far' de a simti, uitam

Cum e sa fii cand totu-i simplu

Cand ai credinta fara templu

Cand nu costa nimic sa dam.

Ne facem "mari" si ne-adancim,

In mari de-orgoliu si mandrii

Si-n vanatori de avutii,

Ce ne golesc de tot ce-avem

Pana uitam de ce traim.

Asteptare

Sabin Balasa - Asteptarea

In mine esti dar te-astept sa vii

Cu gandul la stele ce-s duse departe

Sa-ti caute soarta, norocul si, poate,

Sa-ti cante o urseala de bucurii.

Din mine vii dar te-astept s-ajungi

Aici unde timpul exista si fuge

Prin spatiul ce credem ca poate curge

Doar cand "ratiunea" incerci s-o alungi.

Cu mine esti dar astept sa sosesti

Sa-mi bucuri fiinta cu dar de departe

Asa ca te-astept cu drag si-asta noapte,

Cu gandul la tine si la multe povesti.

Cantec intre zi si noapte (pentru Eliza)

Sabin Balasa - Cantec intre zi si noapte

Soarele a asfintit,

Pasarile-au amutit,

Ziua-ncet s-a stins in soapte

Doar paraul canta-n noapte.

In casa-n lumina-i calda

Mama puisoru-si scalda

Si-l imbraca-n haine moi

Ca sa mearga-n vise noi.

Noapte buna, puisor

Dormi in pace, dormi usor,

Lasa stelele sa-ti cante

Luna fruntea sa-ti sarute.

Du-te lin pe-un norisor

Catre vise zboar-usor

Dormi in pace, dormi tihnit,

Fie-ti visul linistit.

Fiti dar bune, luna plina,

Cor de stele, noapte lina

Rogu-va vegheati in tihna

A mea raza de lumina.

Chemare

Wojtek Siudmak - Idila

Vino noapte cu stele ce curg

Ca lacrimi de-amoruri in patimi,

Din leaganul lunii trezeste-n amurg

Un vers si un gand nebunatic.

Vino luna suflata de vant

Te joaca prin geam in dantele,

Pe dealuri si campuri asterne lumini

Si-n codrii patrunde alene.

Vino in noapte cand somnul adanc

Ma tine-n himere sub ploapele-nchise;

Aprinde-mi in suflet sarutu-ti cel bland

Cand stelele-mi picura-n vise.

Cand vantul scutura salcamii

Claude Monet - Primavara (1872)

Când vantul scutură salcâmii

In freamăt lung, cu-aromă dulce,

Prin primăvara ce se duce

Incet spre vară ca-ntr-un vis;

Mă-ntorc in inima-mi sleita

De-o iarnă lungă, mult prea tristă,

Cu nopti prea reci si zile oarbe,

De izgoniri din paradis.

Mă-ntorc să o hrănesc cu simțuri

Trezite nou din hibernare,

De mii de păsări legănate

In ramuri verzi, de vânt tihnit;

S-o oblojesc cu noi senzații

De viață tanără ce-ncepe

Să construiască zori de vară

Peste pământul odihnit.

In seara linistită, dară,

M-asez pe vârf de deal in pace,

Să urmaresc cum viața-si face

O țesătură de infinit;

Si-adulmec vântul ce-mi aduce

In freamăt lung, aromă dulce,

Caldură-n inimă si-n vise:

Simțiri de suflet dezmorțit.

Apune, soare!

Copac la asfintit - Hans Droog

Apune, soare de aramă!

Te du încet spre alte lumi,

Adu-ne noaptea și a ei doamnă,

Paznic de vise și nebuni.

Adu-ne stele felinare

Și boare rece-n nopți fierbinți;

Adu-ne cânt, privighetoare!

Sa ne simțim pe lume sfinți.

Adu-ne foșnet de pădure

Plin de miresme verzi și dulci,

Adu-ne freamat de izvoare

Ce tot vor curge când te duci.

Adu-ne patimă-n iubire

În calde nopți de ne găsim,

Pulsuri unite, minți senine

Și-mbrățișări când adormim.

Dorința

Visul - Henri Rousseau (1910)

Mi-aș dori să te trezești

Ca să vorbești cu mine,

Să îmi aleg cuvinte mari

Să pot să-ți spun mai bine,

Cât mi-ești de drag și cât iubesc

Ce poți trezi în mine,

Când numai stau și te privesc

În vise dulci și line.

Mi-aș dori, dar nu doresc

Deși ceva mă-ndeamnă,

Din somn profund să te trezesc

Să stăm în noaptea albă

De veghe, stele numărând

Și contemplând comete

Ce cad sau urcă luminând

Bucați de cer, razlețe.

Mi-aș dori dar tac în gând

Dorința mea straină

De pacea-n care dormi adânc

In vise de lumină.

Așa că stau și te privesc

Cum treci ușor prin noapte

Și îți trimit din dulce somn

Saruturi moi ca șoapte.

Reflexii

Minjae Lee - Fara titlu

S-a arăți cu degetul pe alții e ușor,

Căci astfel uiți să te mai vezi pe tine

În chipul cel stâlcit, chinuitor,

De care fugi s-accepti că-ți aparține.

Și uite așa uiți să te vezi complet

Iar timpu-ți curge în calamitate.

Te otrăvești gîndindu-te perfect,

Găsind la ceilalți lipsuri și păcate.

Oglindă-s celilalți, nu judecători!

Iar tu le ești oglindă-n judecată.

Fii blând și nu uita că nu-i ușor

S-accepti ce alții în oglinzi ți-arată.

Prin iadul mintii

Hieronymus Bosch - Grădina cu delicii (fragment; circa 1460)

În zgomot infernal, ilogic,

Din pace alunec fară știre

Și mă găsesc de închid ochii

Adânc în iadul minții.

Acolo recunosc un diavol,

Fantasmă ce legați ne ține,

In suferința grea, mascată,

De ego; alter...un fals sine.

Mi-e greu dar, totuși, paradoxul,

Mă-mpiedică să știu de mine,

Căci mii de vieți de-acum trecut-au

Și am uitat că-n pace-i bine.

Dar, parca mă trezesc, îmi pare,

Din cand în cand, mă simt in mine,

Și-un gând că totuși e speranță,

Are putere și mă tine.

Iar de ramăi atent în stare

O simți, căci ea e doar în tine

Ești tu, cel ce cere iertare,

Iertandu-se intai pe sine.

Ceva se duce

Yacek Jerka - Gardianul timpului

Ceva se duce, și mi-e greu să văd

Prin miopia fricilor deșarte

Ce ochii-mi tulbură de privesc departe

Printre proiecții de prezent uitat, ca mort.

Clipa se scurge, și s-a scurs mereu!

Când ganduri o surprind și o masoară

Nu stă nicicând căci este liberă și zboară,

Copilă impacientă a unui timp ateu.

Stând sus, pe podul linistii subite,

Observ tumult de clipe ce-au trecut.

Si vad cum timpul curge neabatut,

Dar totusi sta, s-alinte clipe adormite.

S-omori clipa

Ryan Demaree - Moartea timpului

Am vrut sa fiu mare, așa cum anii arată

Și-am hotarat s-ascund, mofluză și speriată,

Că fiece secundă, de-i fara tine, doare.

Numeste-o pasiune sau nebunie; Oare?

Confuzie-n posesie, iubire si amor?!

Accept și-asa să fie! Dar eu tot mor de dor,

Căci dorul, ca și moartea, doare deși te-ador.
Și chiar și de mă doare, ma bucur ca nu-mi trece!
De tine sa ma vindec nu vreau; Dorul sa plece,
Nu pot sa-l las caci, langa tine ma tine cand nu esti.

Profundă dependență, greu gând, ciudată minte!
Se tulbură ușor, se pierde în cuvinte...

Așa că am tăcut ca sa ascund rusine,

Ce simt de e s-admit că nu îmi este bine

Căci nu te afli acum, s-omori clipa cu mine.

Clar de luna

Dorina Costras - Luna plina

Din noaptea mare se iveste

Chip jucaus de luna plina

Copil ce-n joaca, chiar absent,

Picteaza lumea in lumina.

Si peste neguri radiaza
Chip voluptos de luna plina,
O dama ce urzeste-n tihna
Placeri cu iz de joaca-n nori.

In noaptea mare straluceste

Chip maternal de luna plina,

Privind la timpuri ce-or sa vina,

Ce-au fost si tot vor fi, mereu.

Prin geam, odaia-mi lumineaza

Chip misterios de luna plina

Si mii de ganduri ma tin treaza:

De dor, de viata si amor.

In noaptea mare si senina

In care luna rade plina

Ma uit la timpuri ce-or sa vina
Si-n vise ma scufund s-adorm.

Mă leagănă vânt

Bonnie Lanzillotta / Blowing in the wind (acrilic pe panza)

În slovă de vânt,

A pace în gând,

Prin viață perind,

Să caut în mine

Lumina ce simt.

În minte îngân,

Un cantec de vânt,

Ce leagănă-n suflet

O rază de soare,

Un vis ca o boare,

De viață în trup.

Cu slova în gând,

Mă văd căutând,

Acel glas de vânt,

Ce pierd colindând,

A lumii metehne;

Nimicuri, nedemne

De pace sfărmată

În mine și-n vânt.

Si-asa ne plangem

Rob Gonsalves - The Sun Sets Sail

Într-un sistem de existență

Complex, de pare chiar sucit,

Cătări fervente de palpabil

Îți dau răspunsuri de smintit.

Pe care le-aperi ca adevăruri

Căci frică ți-e sa-ți spui "nu știu"

Din teamă că ești doar vremelnic,

Biet bob d-arină în pustiu.

Și-așa ne plângem că nu-i bine

Că-n catastrofe ne-ncâlcim

Dezastre, prăpădeli și-urgie

Închipuiri de când dormim.

Și-uitam sa redeschidem ochii

În inimă să ne privim

Ca să vedem că nu-i a plânge

Că și cu nori, ceru-i senin.