Chemare

Wojtek Siudmak - Idila

Vino noapte cu stele ce curg

Ca lacrimi de-amoruri in patimi,

Din leaganul lunii trezeste-n amurg

Un vers si un gand nebunatic.

Vino luna suflata de vant

Te joaca prin geam in dantele,

Pe dealuri si campuri asterne lumini

Si-n codrii patrunde alene.

Vino in noapte cand somnul adanc

Ma tine-n himere sub ploapele-nchise;

Aprinde-mi in suflet sarutu-ti cel bland

Cand stelele-mi picura-n vise.

Cand vantul scutura salcamii

Claude Monet - Primavara (1872)

Când vantul scutură salcâmii

In freamăt lung, cu-aromă dulce,

Prin primăvara ce se duce

Incet spre vară ca-ntr-un vis;

Mă-ntorc in inima-mi sleita

De-o iarnă lungă, mult prea tristă,

Cu nopti prea reci si zile oarbe,

De izgoniri din paradis.

Mă-ntorc să o hrănesc cu simțuri

Trezite nou din hibernare,

De mii de păsări legănate

In ramuri verzi, de vânt tihnit;

S-o oblojesc cu noi senzații

De viață tanără ce-ncepe

Să construiască zori de vară

Peste pământul odihnit.

In seara linistită, dară,

M-asez pe vârf de deal in pace,

Să urmaresc cum viața-si face

O țesătură de infinit;

Si-adulmec vântul ce-mi aduce

In freamăt lung, aromă dulce,

Caldură-n inimă si-n vise:

Simțiri de suflet dezmorțit.

Apune, soare!

Copac la asfintit - Hans Droog

Apune, soare de aramă!

Te du încet spre alte lumi,

Adu-ne noaptea și a ei doamnă,

Paznic de vise și nebuni.

Adu-ne stele felinare

Și boare rece-n nopți fierbinți;

Adu-ne cânt, privighetoare!

Sa ne simțim pe lume sfinți.

Adu-ne foșnet de pădure

Plin de miresme verzi și dulci,

Adu-ne freamat de izvoare

Ce tot vor curge când te duci.

Adu-ne patimă-n iubire

În calde nopți de ne găsim,

Pulsuri unite, minți senine

Și-mbrățișări când adormim.

Dorința

Visul - Henri Rousseau (1910)

Mi-aș dori să te trezești

Ca să vorbești cu mine,

Să îmi aleg cuvinte mari

Să pot să-ți spun mai bine,

Cât mi-ești de drag și cât iubesc

Ce poți trezi în mine,

Când numai stau și te privesc

În vise dulci și line.

Mi-aș dori, dar nu doresc

Deși ceva mă-ndeamnă,

Din somn profund să te trezesc

Să stăm în noaptea albă

De veghe, stele numărând

Și contemplând comete

Ce cad sau urcă luminând

Bucați de cer, razlețe.

Mi-aș dori dar tac în gând

Dorința mea straină

De pacea-n care dormi adânc

In vise de lumină.

Așa că stau și te privesc

Cum treci ușor prin noapte

Și îți trimit din dulce somn

Saruturi moi ca șoapte.

Reflexii

Minjae Lee - Fara titlu

S-a arăți cu degetul pe alții e ușor,

Căci astfel uiți să te mai vezi pe tine

În chipul cel stâlcit, chinuitor,

De care fugi s-accepti că-ți aparține.

Și uite așa uiți să te vezi complet

Iar timpu-ți curge în calamitate.

Te otrăvești gîndindu-te perfect,

Găsind la ceilalți lipsuri și păcate.

Oglindă-s celilalți, nu judecători!

Iar tu le ești oglindă-n judecată.

Fii blând și nu uita că nu-i ușor

S-accepti ce alții în oglinzi ți-arată.

Prin iadul mintii

Hieronymus Bosch - Grădina cu delicii (fragment; circa 1460)

În zgomot infernal, ilogic,

Din pace alunec fară știre

Și mă găsesc de închid ochii

Adânc în iadul minții.

Acolo recunosc un diavol,

Fantasmă ce legați ne ține,

In suferința grea, mascată,

De ego; alter...un fals sine.

Mi-e greu dar, totuși, paradoxul,

Mă-mpiedică să știu de mine,

Căci mii de vieți de-acum trecut-au

Și am uitat că-n pace-i bine.

Dar, parca mă trezesc, îmi pare,

Din cand în cand, mă simt in mine,

Și-un gând că totuși e speranță,

Are putere și mă tine.

Iar de ramăi atent în stare

O simți, căci ea e doar în tine

Ești tu, cel ce cere iertare,

Iertandu-se intai pe sine.

Ceva se duce

Yacek Jerka - Gardianul timpului

Ceva se duce, și mi-e greu să văd

Prin miopia fricilor deșarte

Ce ochii-mi tulbură de privesc departe

Printre proiecții de prezent uitat, ca mort.

Clipa se scurge, și s-a scurs mereu!

Când ganduri o surprind și o masoară

Nu stă nicicând căci este liberă și zboară,

Copilă impacientă a unui timp ateu.

Stând sus, pe podul linistii subite,

Observ tumult de clipe ce-au trecut.

Si vad cum timpul curge neabatut,

Dar totusi sta, s-alinte clipe adormite.